Spitalele groazei din Romania - Spitalul Judetean de Urgenta Galati
Trebuie sa discutam , trebuie sa ne mobilizal cu toti, cei care suntem consumatori de servicii medicale, constienti de faptul ca intr-o forma sau alta vom ajunge invariabil in contract cu conditiile mizere si de groaza din spitalele din Romania.
Trebuie sa atragem atentia asupra acestor spitale, sa le aducem in atentia mass-media si in Justitie pentru ca AVEM DREPTUL SA NI SE ACORDE CONDITII DE INGRIJIRE SI TRATAMENT MODERNE , TREBUIE SA NI SE OFERE SERVICII PROFESIONISTE, TREBUIE SA FIM TRATATI CU RESPECT SI RESPONSABILITATE, adica este momentul ca oamenii sa mai inceteze sa fie tratati ca niste animale, si sa moara pe capete din cauza conditiilor inumane din spitalele romanesti; ne ajutam pe noi si indirect ajutam sistemul medical romanesc demascand aceste CONDITII MIZERE din spitalele romanesti.
Cu acest material, vom incepe o serie prin care dorim ca toti romanii care au trecut prin experiente horror in spitalele romanesti, sa ne scrie la www.AsistentaPentruConsumatori.ro sa ne trimita poze, sa ne povesteasca ce au patit, cine sunt vinovatii, iar noi vom prelua aceste reclamatii , le vom inainta autoritatilor si vom obliga in Justitie , Guvernul, Ministerul Sanatatii si spitalele in cauza atat sa investeasca in modernizari, dar mai ales sa plateasca despagubiri romanilor care platesc luna de luna contributii de asigurari sociale , fara sa se vada ca acesti bani ajung in sanatate, ci mai degraba in buzunarele unor profitori care nu dau doi bani pe viata romanilor.
O sa vorbim aici despre Spitalul de Urgenta din Galati, acolo unde in martie 2008 Eugenia Gheorghiu a murit pentru ca singurul medic neorolog era in...week-end.
Va astept cu alte materiale despre alte spitale ale groazei si NU NE VOM OPRI PANA CE CONDITIILE DIN SPITALELE ROMANESTI NU SE VOR IMBUNATATIRI, insa pentru aceasta astept ca voi, cei care ati trait aceste experiente, sa imi scrieti ca sa popularizam aceste mizerii, si sa-i obligam sa ne trateze asa cum meritam. SA PREVENIM SA NU ASTEPTAM SA DEVENIM NOI URMATOARELE VICTIME ALE NEPASARII DIN SISTEMUL MEDICAL ROMANESC.
Profesoară din Galaţi plimbată între spitale până la moarte
Joi, 27 Martie 2008
Eugenia Gheorghiu a murit după ce personalul medical de la Spitalul Judeţean Galaţi i-a acordat ajutor cu întârziere.Într-un spital de urgenţă, viaţa pacienţilor se măsoară în minute. Câteva asistente de la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei" din Galaţi par să nu fi înţeles asta, din moment ce au refuzat să anunţe un caz de urgenţă singurului neurolog care era de gardă, în weekend, în Secţia de neurologie.
Sorin Ţiţei, un bărbat din Galaţi, povesteşte cum a ajuns cu soţia lui, Eugenia, în stare foarte gravă la Institutul de Boli Cerebrovasculare din Bucureşti, după ce asistentele şi medicii de la Spitalul Judeţean Galaţi le-au întârziat internarea şi analizele care ar fi trebuit făcute urgent. Femeia suferise un accident cerebral, şoferul Salvării care-i aducea în Capitală a greşit drumul, iar pentru Eugenia nu s-a mai putut face nimic. Moartea prematură a femeii la doar 53 de ani a salvat însă alte cinci vieţi.
Diagnostic pus târziu
Problemele Eugeniei au început în vara anului trecut, când i se spărseseră nişte vase de sânge la ochiul drept. Cei doi soţi nu aveau nici cea mai vagă bănuială despre cheagul de sânge de la creier, care provocase aceste probleme.
„Am mers cu soţia mea la mai mulţi oftalmologi din Galaţi şi din Bucureşti. Cum era profesoară, medicii au pus vasele de sânge sparte pe seama sfârşitului de an şcolar şi i-au recomandat ochelari de distanţă şi de aproape", povesteşte acum Sorin Ţiţei. În cele din urmă, un oftalmolog le-a sugerat să consulte medicul neurolog şi să facă un examen RMN. Diagnosticul a fost unul dur: Eugenia avea un cavernom.
„Un vas de sânge situat între creierul mare şi creierul mic se îngroşase şi îi provoca problemele cu ochii", explică bărbatul. După ce i-au prescris un tratament prin perfuzii, medicii de la Institutul de Boli Cerebrovasculare i-au spus Eugeniei că poate să plece liniştită în concediu şi că nu o pot opera, deoarece cheagul nu prezintă niciun pericol. „Când ne-am întors din vacanţă, soţiei mele i s-a făcut rău. Era într-o duminică şi ne aşezaserăm la masă. Dintr-odată i-a amorţit braţul drept, moment în care am hotărât să sunăm medicul curant de la Bucureşti", îşi aminteşte Sorin.
După simptomele descrise la telefon, medicul de la Bucureşti şi-a dat seama că era vorba despre un atac vascular cerebral şi i-a trimis la Secţia de neurologie a Spitalului de Urgenţă Galaţi. „Am mers direct la Secţia de neurologie, dar acolo asistentele au refuzat să anunţe neurologul de gardă şi ne-au trimis la Primiri Urgenţe, pentru că aşa era protocolul", se revoltă bărbatul.
Neurologul a întârziat, iar Salvarea a rătăcit drumul
Până la sosirea neurologului, Eugeniei i s-au făcut câteva teste prin care i s-au verificat reflexele. Acestea nu au ajutat însă cu nimic, iar până la sosirea specialistului au mai trecut o oră şi 45 de minute. Timpul scurs i-a fost fatal. „În cele din urmă au internat- o şi m-au trimis să cumpăr perfuzoare, deoarece spitalul nu avea. Când m-am întors, mi-am găsit soţia pe targă. O duceau la reanimare", îşi aminteşte cu tristeţe Sorin.
La un moment dat, a intrat în stare de semiconştienţă, moment în care soţul său a decis să o transfere la Institutul de Boli Cerebrovasculare din Bucureşti, singurul loc în care Eugenia putea fi operată. „Salvarea a rătăcit drumul şi am ajuns foarte târziu la spital", mai spune bărbatul. Nici aici nu a fost mai bine, deoarece medicii au refuzat să îi facă tomografia până nu se stabiliza.
„Au pus-o pe ventilaţie şi abia a doua zi au hotărât aspiraţia cheagului. Era însă prea târziu: sângele invadase tot trunchiul cerebral", se revoltă Sorin Ţiţei. Eugenia a murit în iulie, anul trecut. Rudele ei au fost de acord să-i doneze ficatul, rinichii, corneea şi pielea, ceea ce a salvat vieţile altor bolnavi.
EXPLICAŢII
„Boala ei ne depăşea competenţele"
Directorul spitalului din Galaţi, medicul Marian Crăciun, unde Eugenia a ajuns în stare gravă, afirmă că diagnosticul pacientei era unul foarte grav. „Noi am fost o staţie intermediară, iar afecţiunea dânsei depăşea cu mult competenţele spitalului nostru". Referitor la faptul că asistentele au întârziat internarea pacientei, managerul ne-a trimis un fax prin care a explicat că: „Această etapă nu era de competenţa lor, pacienţii trebuie evaluaţi şi clasificaţi la sosire în Unitatea de Primiri Urgenţe".
Profesorul Constantin Popa, directorul Institutului de Boli Cerebrovasculare din Bucureş ti, cunoaşte acest caz, dar spune că nu se mai putea face nimic pentru pacientă, deoarece aceasta a ajuns la Bucureşti în stare foarte gravă.
Materialul a fost scris de Mihaela Naftaila :
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/797203/Profesoara-din-Galati-plimbata-intre-spitale-pana-la-moarte/
Mihai din Galati descrie si el o experienta de groaza traita in acelasi spital din Galati :
Sunt galatean si am avut si eu probleme cu personalul din acelasi spital. Mai precis, bunica mea avand afectiuni cardiace se mai intampla sa mergem acolo de urgenta.
De multe ori, personalul se comporta infiorator. Pe langa faptul ca nu te baga in seama, asistentele si infirmierele se rastesc la bolnav si tipa la el. Culmea culmilor a fost cand la una din vizitele la urgente, doctorita de garda s-a rastit la bunica mea intreband-o cum indrazneste s-o trezeasca in toiul noptii, nu putea sa mai astepte pana dimineata?? Inutil de comentat, daca mai putea avand in vedere stara ei.
Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com
