Ipocrizia bancilor din Romania : se vaita ca sunt afectate de cresterea dobanzilor dar jecmanesc consumatorii romani
Mi-au atras atentia doua materiale publicate in Adevarul, bine documentat, semnat de Adina Vlad insa eu vreau sa atrag atentia asupra faptului ca, bancile din Romania manifesta inca o data o IPOCRIZIE fara margini atunci cand se declara afectate de cresterea dobanzilor, in conditiile in care ritmul in care cotizeaza la Fondul de Garantare a Depozitelor din sistemul bancar [ acolo de unde ar trebui despagubiti romanii in caz de faliment bancar ] este atat de mic, incat in caz de insolventa, romanii ar ramane din nou cu buza umflata adica nu si-ar recupera in totalitate banii depusi in banci.
In fapt, o alta fata a acestei ipocrizii, consta si in faptul ca, toate aceste majorari ale dobanzilor la depozite , se traduc imediat de catre bancile grijulii cu propriile profituri, in cresterea dobanzilor la credite acordate, care in Romania, sa "impaneaza" cu cresterea comisioanelor, taxelor, care oricum sunt cele mai mari si mai multe din intreaga UE asa cum puteti citi aici http://www.urbaniulian.ro/
De aceea eu consider ca toata aceasta tevatura ascunde de fapt interesul bancilor din Romania de a nu scapa nici un prilej, cat de mic de a mai impovara nota de plata a romanilor cu noi si noi comisioane si , cu cresterea acestora de la luna la luna, intrucat tara noastra este printre putinele din Europa in care nici o institutie publica nu este abillitata prin lege sa dea in judecata in numele consumatorilor romani, companiile care le incalca drepturile, asa cum are de exemplu dreptul stabilit prin lege federala FTC in USA !
O percepţie similară asupra riscurilor ce pândesc sistemul bancar se regăseşte şi în Ungaria şi RusiaLa nivel global, instituţiile de credit par tot mai nepregătite pentru a face faţă riscurilor identificate - criza de lichiditate şi situaţia critică a împrumuturilor.
Ratele dobânzilor în creştere reprezintă cel mai important element de risc cu care se confruntă industria bancară din România, potrivit unui studiu al PricewaterhouseCoopers (PwC). O percepţie similară asupra riscurilor se regăseşte în Ungaria şi Rusia.
"Din clasificarea celor 30 de elemente de risc cu care se confruntă industria bancară în 2008, România, Ungaria şi Rusia au considerat ratele dobânzilor crescânde ca fiind una din preocupările principale", a declarat Vasile Iuga, country managing partner al PricewaterhouseCoopers România. La studiu au participat 376 de bancheri, analişti şi autorităţi de reglementare din 38 de ţări, iar pentru ţara noastră, au răspuns chestionarului patru instituţii bancare.
Criza a afectat controlul băncilor
Repondenţii consideră îngrijorătoare condiţiile actuale ale pieţei, în special criza de lichidităţi şi situaţia critică a creditelor şi a pieţelor pentru derivative.
În acest context, teama că aceste tensiuni vor conduce la o recesiune globală este destul de mare. Totodată, studiul realizat de PricewaterhouseCoopers relevă faptul că, la nivel global, criza internaţională a dus la o serie de eşecuri în controlul din cadrul băncilor.
Acest lucru a fost cauzat de factori precum creşterea complexităţii financiare, scheme de bonus neadecvate şi o insuficientă atenţie acordată managementului riscurilor. În studiul actual au fost subliniate pentru prima dată elemente de risc privind lichidităţile şi spread-urile de credit.
Băncile, nepregătite să facă faţă riscurilor
Acest lucru reprezintă un indiciu asupra modului în care s-au modificat tipurile de riscuri analizate. "Deşi unii repondenţi au considerat că s-a exagerat în privinţa crizei, marea majoritate s-au arătat foarte pesimişti în această privinţă. Acesta este cel mai sumbru raport Banking Banana Skins din ultimii 10 ani, din cauza scăderii pieţei economice din SUA şi prăbuşirii pieţelor supraevaluate de private equity", a afirmat David Lascelles, editorul studiului.
De asemenea, studiul subliniază faptul că doar 24% din repondenţi sunt de părere că instituţiile bancare sunt pregătite îndeajuns pentru a face faţă riscurilor identificate, în comparaţie cu 64% din studiul precedent. Bancherii au manifestat un optimism mai ridicat decât observatorii şi autorităţile de reglementare în ceea ce priveşte abilitatea acestora de a administra un posibil haos.
În caz de faliment, Fondul de Garantare a Depozitelor poate acoperi integral doar deponenţii a 25 de bănci mici şi mijlocii
Valoarea depozitelor garantate s-a apropiat la sfârşitul primului semestru de 110 miliarde lei. Creşterea cu 5% reflectă şi goana după lichidităţi a băncilor comerciale.Volumul depozitelor garantate însuma aproape 110 miliarde lei, după primele şase luni din acest an, conform datelor furnizate ziarului „Adevărul" de către Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB).„Suma reprezintă 46,54 % din volumul total al banilor depuşi la băncile participante la sistemul de compensare a deponenţilor garantaţi", ne-a declarat Niculae Vulpescu, directorul instituţiei. La schema de garantare a FGDSB contribuie 31 de bănci înregistrate în România plus o cooperativă de credit.
Băncile sunt la vânătoare de lei
Diferenţa până la 42 de instituţii de credit ce operează pe piaţa românească o reprezintă sucursalele cu sediul în celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale căror depozite sunt garantate prin reglementările din ţările de origine ale grupurilor financiare mamă. Primele cinci instituţii de credit concentrau, la 30 iunie, 66,95 % din totalul depozitelor garantate.Gradul de concentrare marchează o scădere faţă de cel înregistrat la 31 martie 2008, care a fost de 70,75%, ceea ce este considerat un fenomen pozitiv. Explicaţia constă în reorientarea retailului bancar spre atragerea de resurse financiare de la populaţie şi de la agenţi economici.Urmare a politicii monetare promovate de Banca Naţională, de „înfometare" a băncilor în scopul atragerii de pe piaţă a excesului de lei, bancherii au fost nevoiţi să-şi îndrepte cu mai mare interes atenţia spre atragerea de depozite de la populaţie. Competiţia acerbă pentru lichidităţi şi implicit pentru cote de piaţă pe creditare a făcut ca băncile mici şi medii să reducă din gradul de concentrare al primelor cinci.
Stabilitatea şi garanţia cresc cota
„Cele 110 miliarde lei sunt suficiente pentru a acoperi integral depozitele garantate pentru fiecare din cele 25 de instituţii de credit, clasificate în ordinea crescătoare a sumei totale garantate", afirmă Niculae Vulpescu. Cu alte cuvinte, pe de o parte fondul poate suporta în acest moment plăţile pentru oricare dintre băncile participante, de la poziţia 8 în jos, în clasamentul celor 32 de instituţii după volumul depozitelor garantate.Pe de altă parte, fondul nu poate acoperi din resursele sale financiare sumele garantate pentru depozitele acumulate de oricare din primele 7 instituţii de credit înregistrate în România. Din datele furnizate de FGDSB rezultă că primele 7 instituţii bancare, după volumele depozitelor atrase, sunt, fiecare, mai mari decât 14 instituţii financiare mai mici la un loc. Suma garantată este de maximum 20.000 de euro sau echivalent. Această sumă poate fi accesată doar în cazul declarării falimentului unei instituţii de credit.
20.000 de euro fără riscuri
Fondul are ca resurse financiare principale contribuţiile obligatorii ale instituţiilor de credit, veniturile din investirea resurselor financiare şi recuperările din creanţele fondului la instituţiile de credit în faliment.Pe lângă acestea, fondul mai are posibilitatea, potrivit legii, de a contracta împrumuturi. Tragerile din liniile de credit se vor efectua numai în cazul necesităţii completării resurselor financiare proprii ale fondului în situaţia falimentului unei instituţii de credit.Pentru anul 2008, cota contribuţiei anuale a instituţiilor de credit participante la fond a fost stabilită de acesta, cu aprobarea BNR, la 0,1% şi au fost încheiate convenţiile pentru linii de credit stand-by în sumă totală de 190 milioane euro, în echivalent lei.
Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa
iulian.urban@gmail.com
