Consumatori inselati la comercializarea oţetului şi a condimentelor
Se ştie că toamna dă startul acţiunilor de pregătire a conservelor de legume astfel că, în cursul lunii septembrie, inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au verificat respectarea prevederilor legale privind calitatea, modul de etichetare, prezentare şi publicitate la comercializarea oţetului şi condimentelor.
Inspectorii ANPC au cotrolat 813 operatori economici şi 142.500 kg de oţet şi condimente. Pentru abaterile constatate au fost oprite definitiv de la comercializare peste 1.400 kg de oţet şi condimente, alte 76.000 kg fiind oprite temporar de la comercializare, până la remedierea deficienţelor. Totodată, au fost aplicate 373 de amenzi contravenţionale, în valoare de 835.500 lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.
Abateri constatate
- 1. Comercializarea de oţet şi condimente cu parametri neconformi
1.1.Comercializarea de oţet cu impurităţi în suspensie şi depuneri de sediment la baza recipientului
Abatere constatată la oţetul de fermentaţie naturală din vin de Mizil, comercializat în Bacău şi la oţetul din vin şi alcool etilic, distribuit în judeţul Mureş şi Ilfov, care prezentau sediment grosier în compoziţie.
In judeţul Bistriţa Năsăud se comercializa produsului acid acetic diluat 112,5 grame/litru care nu corespundea din punct de vedere organoleptic, prezentând particule mici şi flocoane în suspensie, miros puternic, înţepător şi care prezenta concentraţia acetică de numai 102,5 grame/litru faţă de cea declarată.
- 1.2.Comercializarea de condimente cu parametri calitativi neconformi
In judeţul Vâlcea se comercializa sub denumirea de "foi de dafin" un produs ce prezenta în conţinut părţi lemnoase, respectiv ramuri verzi şi lăstari, iar în judeţul Cluj se comercializau condimente, cu data durabilităţii depăşită de mai bine de 1 an, care prezentau modificări organoleptice.
In judeţul Timiş s-au găsit la comercializare condimente produse Fuchs în ambalajele umezite, degradate, perforate şi cu semne de infestare.
- 1.3.Comercializarea de oţet şi condimente în ambalaje neetanşe şi murdare
Oţetul din alcool etilic rafinat Hausgold, produs în UE, aflat la comercializare în judeţul Bistriţa Năsăud şi oţetul din alcool etilic comercializat în judeţul Constanta, prezentau închidere neetanşă permiţând scurgerea lichidului la înclinarea ambalajului, iar oţetul comercializat în judeţul Suceava avea ambalajele deformate şi scurgeri de conţinut.
- 1.4.Comercializarea de condimente cu data durabilităţii minimale expirată
In judeţul Dâmboviţa se comercializau cimbru, enibahar şi boia de ardei expirate din 30.03.2008, 15.10.2006 şi 19.12.2006, in judeţul Teleorman, boiaua iute Adazia era expirată din iunie 2008, piperul boabe BN Com era expirat din 12.2007 şi condimentul „Knorr concentrat de legume" era expirat din octombrie 2007. In judeţul Mureş se comercializau condimente pentru murături expirate de 60 zile, în judeţul Satu Mare s-au găsit la comercializare pasta ardei, cubuleţe Maggi, seminţe susan, enibahar, cuişoare expirate de 35-384 zile, în judeţul Neamţ se comercializau usturoi granulat Casa Condimentelor, borş Magic cu tarhon Knorr şi condiment pentru carne tocată Galeo expirate cu 60-180 zile.
Comercializarea de condimente ce prezentau data durabilităţii minimale depăşită a mai fost constatată şi în judeţele Neamţ (amestec picant fix iute Dr. Oetker şi condiment pentru murături Cosmin, expirate cu 56-85 zile), Mureş (oţet aromatizat expirat de 70 zile), Suceava, Olt, Bihor, Braşov, Sălaj, Harghita, Sibiu, Vaslui, Vrancea si Bucureşti.
- 1.5. Ambalaje cu etichete deteriorate, permiţând dezlipirea cu uşurinţă la: oţetul 9º, comercializat în judeţul Arad; oţetul din mere 5%, oţetul alimentar de fermentaţie din vin 9, oţetul din mere şi miere de albine 5%, comercializate în judeţul Timiş.
In judeţul Neamţ se comercializa produsul „Oţet Defne", în recipiente pe care erau aplicate numai etichetele de supermarket ce conţineau denumirea produsului, codul de bare şi preţul, produsului lipsindu-i informaţiile aplicate de la producător, cu principalele elemente de identificare si caracterizare care se dezlipiseră în timpul transportului-manipulării.
2. 60 % dintre produsele comercializate nu ofereau consumatorilor informaţiile obligatorii care să permită alegerea sortimentului dorit
- 2.1.Lipsa tuturor elementelor de caracterizare-identificare: abatere constatată în judeţele Vaslui, Galaţi, Iaşi, Harghita, Constanţa.
- 2.2.Denumiri incomplete şi insuficient de clare pentru a permite cumpărătorului să cunoască sortimentul, în funcţie de materiile prime utilizate, şi să îl deosebească de alte sortimente
Produsele „condiment pentru cartofi prăjiţi", „condiment pentru tobă", „amestec de condimente pentru ouă", „condiment ideal" şi „fix pentru friptură" , comercializate în judeţul Vâlcea, erau în realitate un amestec pe bază de sare şi diferite condimente, procentul de sare declarat în lista ingredientelor, variind astfel: 88%, 69%, 70%, 59% si 53%.
La produsul „condiment universal 10 Legume MAGGI", comercializat în judeţul Vaslui, din lista ingredientelor reieşea ca produsul conţinea 68% sare şi 8,82% legume (in proporţie variabilă).
- 2.3.Utilizarea ilegală a denumirii de oţet:
In conformitate cu prevederile Ordinului 232/313/130/2003 pentru aprobarea normelor cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea oţetului şi acidului acetic de calitate alimentară, oţetul este definit ca fiind „produsul obţinut exclusiv prin procedeul biologic al dublei fermentări, alcoolică şi acetică, a lichidelor sau altor substanţe de origine agricolă". De asemenea, acelaşi ordin prevede că denumirea de „ Oţet" nu poate fi utilizată decât pentru produsele care se încadrează în definiţia menţionată, denumirea de „ Oţet" nefiind permisă nici măcar pentru amestecurile de oţet şi acid acetic de calitate alimentară, cu atât mai puţin pentru acidul acetic de calitate alimentară.
Astfel, s-a găsit la comercializare în judeţul Hunedoara, produsul denumit impropriu: MARGINA Oţet Acid Acetic Alimentar, ambalat in recipiente PET 1 L.
In judeţul Brăila se comercializa sub denumirea de oţet de fermentaţie produsul „acid acetic alimentar diluat", care avea precizat pe eticheta „conţine: acid acetic 10g/100 ml, contrar prevederilor Ordinului nr. 232/313/130/2003.
In judeţul Baia Mare se comercializa sub denumirea improprie de „Oţet din vin DEFNE" un produs care avea ca ingrediente :"oţet din vin şi acid acetic";
In judeţul Covasna se comercializa sub denumirea în limba română de "oţet biologic alimentar", un produs provenit din Ungaria care, în realitate, era „Esenţă de oţet 20%", ambalaje de 1 litru pe a cărui etichetă era înscrisă în limba maghiară: „conţine apă potabilă, acid acetic alimentar". In plus, s-a constatat încadrarea ilegală a produsului în grupa produselor ecologice, acesta nefiind din oţet biologic alimentar.
In judeţul Vrancea s-a găsit la comercializare produsul denumit în mod impropriu „Oţet de lămâie", care avea menţionat în lista ingredientelor „oţet", fără precizarea naturii acestuia şi „acid citric", deşi conform Ordinului 232/313/130/2003 este interzisă utilizarea „acizilor de toate tipurile, cu excepţia celor conţinuţi în materiile prime utilizate sau în substanţele a căror adăugare este permisă";
- 2.4.Lipsa menţionării în denumirea sub care se vinde produsul a materiei prime utilizate
Abatere constatată în judeţele Dâmboviţa, Ilfov, Vaslui, Ialomiţa, Suceava, Teleorman, Galaţi, Bacău, Maramureş, Prahova, Brăila.
- 2.5.Existenţa în denumirea sub care se vinde produsul sau pe ambalaj a unor termeni sau expresii interzise prin actele normative în vigoare
Concentratul citric comercializat în judeţele Vaslui şi Vrancea avea înscrisă pe etichetă menţiunea „Tip Hellas", în condiţiile în care utilizarea termenul „tip" este interzisă prin HG nr. 106/ 2002 şi Ordinul nr. 232/ 313/ 130/ 2003.
- 2.6. Utilizarea de afirmaţii menite să inducă în eroare consumatorii
Astfel, produsul „oţet din mere cu miere", comercializat în judeţul Sălaj avea înscrisă pe etichetă menţiunea "oţetul ideal pentru diete şi salate, benefic pentru menţinerea tonusului muscular", iar produsul „Oţet Vital cu Ca şi Mg", comercializat în Bucureşti, nu avea menţionată proporţiile de calciu şi magneziu, însă avea o menţiune privind modul de administrare similar unui medicament.
- 2.7.Lipsa înscrierii concentraţiei acetice s-a constatat la oţetul din vin roşu, provenit din Italia, comercializat în judeţul Prahova.
- 2.8. Exprimarea eronată a acidităţii oţetului
- 2.8.1. In judeţul Ialomiţa se comercializa oţet care avea inscripţionată pe eticheta concentraţia acetică sub forma 90+/- 3g/1000 ml.
In judeţului Dolj se comercializa produsului oţet alimentar de fermentaţie din vin PODARI, care avea înscrisă concentraţia acetică sub forma "9,0+/-0,3grame acid acetic/1litru", deşi concentraţia acetică minimă impusă este de 60g/litru .
- 2.8.2. Pe eticheta produsului oţet de fermentaţie naturala TOPOLOVENI, comercializat în judeţul Dâmboviţa, concentraţia acidului acetic, corespunzătoare acidităţii totale, era exprimata sub forma g/cm3 şi nu g/l.
- 2.8.3. Exprimarea concentraţiei în grade acetice şi nu în grame acid acetic/litru (g/l) produs aşa cum se prevede în Ordinul nr. 232/ 313/ 130/ 2003 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea şi prezentarea oţetului şi a acidului acetic de calitate alimentară. Abatere constatată în judeţele Alba, Iaşi, Arad, Vaslui, Galaţi, Bacău, Buzău.
- 2.9.Lipsa înscrierii volumului net
Abatere constatată în judeţul Vrancea, la produsul oţet Allure, care nu avea înscris pe eticheta volumul net.
- 2.10.Lipsa înscrierii listei ingredientelor
Abatere constatată la produsele: conservant alimentar, comercializat în judeţul Teleorman, condiment universal, comercializat în judeţul Neamţ, oţet din mere şi miere de albine comercializat în judeţul Braşov.
In judeţul Galaţi s-a găsit la comercializare produsul oţet de mere cu miere de albine în a cărui lista de ingrediente nu apărea mierea de albine.
2.11.Lipsa menţionării proporţiei ingredientelor care dau specificitate produsului
Abatere constatată la produsele „leuştean pentru ciorba" comercializat în Braşov (lipsa procentului de leuştean), „fix pentru salată, condiment amestec" comercializat în Oradea - Bihor (procentul de condimente).
In judeţul Sibiu s-a găsit la comercializare produsul Curry Fuchs 20g, la care în lista ingredientelor nu era menţionat ingredientul „curry".
- 2.12.Lipsa sau înscrierea incorectă a lotului prin data fabricaţiei
Produsul „Oţet de Tecuci SUFLETUL BUCATELOR", furnizat şi distribuit în judeţul Vrancea, nu avea înscris pe eticheta o menţiune privind lotul. Controlul a depistat existenţa neconcordanţei între datele înscrise pe etichete şi documentele însoţitoare, respectiv din documentele de atestare a calităţii, eliberată pentru sortimentul de oţet menţionat, era înscris „termen de valabilitate 12 luni", în timp ce pe etichetă era înscris "valabil până la dec.2009";
2.13. Modificarea cantităţii nete înscrisă iniţial pe etichete/ambalaje
In Bucureşti s-au găsit la comercializare condimentele: boia de ardei, piper şi coriandru Garden Fresh, pe ale căror ambalaje, peste cantitatea netă declarată, erau aplicate etichete autocolante pe care era înscrisă altă cantitate netă.
- 2.14. Lipsa înscrierii datei durabilităţii minimale sau înscrierea acesteia într-o formă ilizibilă
Abatere constatata în judeţele Timişoara, Prahova, Suceava, .Argeş, Harghita.
- 2.15.Inscripţionarea neconformă a datei durabilităţii minimale
Produsele "foi dafin Dany&Rody", „sare de lămâie", „scorţişoara Dacor" şi „piper măcinat Dacor", comercializate în judeţul .Bacău aveau data durabilităţii minimale înscrisă sub forma „Expiră la …", respectiv „valabil până la…" şi nu sub forma „A se consuma, de preferinţă, înainte de …" Aceeaşi abatere a fost constatată Brăila, Galaţi, Ilfov, Sălaj, Dolj, Maramureş şi Bucureşti.
- 2.16.Inscrierea eronată a aditivilor
Aditivii alimentari, conform legislaţiei în domeniu, trebuie să fie înscrişi prin etichetare prin menţionarea categoriei, urmată de numele specific sau de codul CE. Abatere constatată în judeţele Prahova, Vaslui, Ilfov, Brăila şi Bucureşti.
- 2.17.Lipsa traducerii în limba română a elementelor de identificare şi caracterizare
Abatere constatată la produsele piper negru măcinat, oţet din mere 5º şi oţet din mere 6º, provenite din Bulgaria şi comercializate în Giurgiu, oţetul balsamic CIRIO, provenit din Italia, comercializat în Bacău, oţet provenit din Ungaria, comercializat în Mureş, boia de ardei dulce, din Ungaria, comercializată în Maramureş, produsul Ecetsav Eszencia 20%, provenit din Ungaria, comercializat în Cluj, oţet provenit din Ungaria şi oţet balsamic, provenit din Italia, comercializate în Bihor.
In Bucureşti se comercializa produsul „amestec lichid de condimente Marinata Nobila şi plante aromatice", provenit din Polonia, la care lista ingredientelor nu era tradusă în limba română iar în Ploieşti se comercializa oţet din vin, provenit din Italia, pe a cărui eticheta tradusă în limba română era înscrisă concentraţia acetică de 2%, iar producătorul specifica 6%.
- 2.18.Lipsa menţionării denumirii producătorului:
Oţetul din vin KARLA, comercializat în judeţului Călăraşi, nu avea înscrisă denumirea producătorului / ambalatorului, dar avea înscrisa menţiunea "produs şi îmbuteliat la fabrica de oţet din strada Industriilor nr.2R".
3. Nerespectarea condiţiilor de depozitare şi comercializare a produselor
Un operator economic din Bucureşti depozita oţet de fermentaţie naturală Topoloveni într-un spaţiu neautorizat, la temperaturi de peste 30ºC, faţă de 0-25ºC temperatură prevăzută de producător, iar în judeţele Ialomiţa şi Olt, oţetul din stoc era depozitat direct pe paviment.
4. Lipsa afişării preţurilor la locul de comercializare a produselor
Abatere constatată în judeţele Hunedoara, Giurgiu, Teleorman, Sibiu, Galaţi, Vaslui, Bacău, Vrancea, Ilfov, Prahova, Călăraşi, Buzău, Cluj, Mureş, Harghita,Tulcea, Brăila, Constanţa, Maramureş, Suceava, Neamţ, Olt, Vâlcea, Gorj.
5. Încălcarea prevederilor Legii nr. 363/2007, privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor
In judeţul Prahova, un supermarket inducea în eroare consumatorii afişând la raft un preţ mai mic decât cel înscris pe bonul fiscal la produsul „condiment Ideal Fuchs", care se comercializa la promoţii împreună cu un produs aşa zis gratuit, de condiment "Fix pentru grătar".
Sfaturi pentru consumatori
- Acordaţi o atenţie deosebită asupra modului de prezentare a ambalajului cu privire la etanşeitatea acestuia;
- Refuzaţi produsele pentru care aveţi îndoieli privind calitatea şi modul de informare prin etichetare;
- La cumpararea produselor alimentare, şi implicit a oţetului şi condimentelor, solicitaţi şi păstraţi bonul de casă pentru a putea proba în cazul in care, în mod justificat, doriţi să reclamaţi calitatea / siguranţa unui produs;
- Nu cumparaţi oţet şi condimente din locuri neautorizate.
Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com
