Gheorghe Andrisan da in judecata BCR acuzand o frauda de 4,5 milioane euro !
Gheorghe Andrisan, cetatean roman stabilit in Olanda, a sesizat justitia cu privire la disparitia a 4,5 milioane euro din fondurile europene derulate prin BCR si acordate prin programul PHARE 2000 – Coeziune Sociala, subcomponenta B2, "Linie credite pentru IMM-uri". Cercetarea procurorilor a fost facuta parca tocmai pentru a nu se descoperi nimic spune Andrisan, care a adunat date privind derularea programului amintit, facand corelatii si analizandu-le. Din cercetarea sa reiese ca cele 4,5 milioane euro nu se regasesc nicaieri, iar acordarea finantarilor PHARE s-a facut in unele cazuri in baza unui sistem corupt si clientelar pe care acum , prin intemediul avocatilor il va aduce in Justitie in cadrul unuia din cele mai mari procese desfasurate in Romania impotriva BCR, iar cazul va intra si in analiza OLAF.
In anul 2001, inginerul Gheorghe Andrisan a incercat sa puna pe picioare o afacere in domeniul IT prin locurile sale natale din Bucovina prin firma Intellect srl . A conceput planul de afaceri de-a lungul mai multor luni, pe baza unor date din tara, dar si din afara. A stabilit un parteneriat pentru dezvoltarea proiectului cu o firma bucuresteana importanta, care venea cu o finantare proprie de 200.000 euro. Echipa era formata din inginerul Andrisan, avand experienta in administrare de proiecte, alaturi de un director tehnic- profesor universitar de informatica, fost decan al unei facultati de informatica, prorector la acea universitate si fost director al Centrului de Calcul al universitatii. A treia persoana, directorul financiar al proiectului, era partenerul care venea cu finantarea de 200.000 euro - un doctor inginer, intreprinzator cu doua firme private avand cifre de afaceri de milioane de euro. Proiectul se referea la o platforma informatica pentru instruire on-line, noutate tehnica la acel moment in Romania, dupa un model luat din piata S.U.A.
In baza asocierii nou formate, au intocmit un proiect pentru obtinerea unui supliment necesar de finantare, in cadrul programului PHARE 2000. Proiectul a fost acceptat de Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Est, intr-o prima faza, fiind introdus in Raportul acesteia catre Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti, pentru aprobarea finala.
Insa dupa putin timp, Raportul a fost inapoiat "pentru refacere", fapt contrar regulilor europene, cu indicatia "soptita la ureche" ca acel proiect sa fie scos de pe lista. Lucru care s-a si intamplat, astfel ca pana la urma, proiectul a fost respins. Sesizand necorelarea unor informatii referitoare la cazul sau, Gheorghe Andrisan a depistat mai multe nereguli. A avut o intrevedere cu Secretarul de Stat David de la fostul Minister al Dezvoltarii si Prognozei, in urma careia a capatat convingerea ca respingerea nu a avut nimic de-a face cu proiectul, ci a fost decizia arbitrara a unei angajate de la Delegatia Comisiei Europene. Acest lucru a fost confirmat de seful Delegatiei, Jonathan Scheele, care a declarat intr-o scurta discutie cu presa, ca la baza respingerii proiectului a stat "o eroare umana".
Cum au disparut 4,5 milioane euro din Fondurile Phare
Impacat oarecum cu gandul ca nu exista justitie pentru omul de rand, Gheorghe Andrisan a continuat totusi sa urmareasca site-urile institutiilor care s-au ocupat cu derularea programului PHARE. Astfel a aflat si rezultatele programului la care a participat si din care a fost exclus. A descoperit ca sumele acordate proiectelor de pe listele publicate nu coincideau cu totalul sumei alocate. Astfel, in cadrul subcomponentei B2-linie credite pentru IMM-uri (cod RO007.02.02.02) totalul finantarilor acordate din fonduri PHARE, conform listei de proiecte publicata pe site-ul BCR (banca aleasa sa deruleze subcomponenta amintita) in august 2003, era de 6,8 milioane euro, in timp ce suma acordata bancii pentru derularea subprogramului a fost de 11,382 milioane euro.
Dupa cateva luni, pe acelasi site, dar si in presa, a aparut informatia ca BCR a acordat intreaga suma alocata, insa fara a mai fi publicata o alta lista cu noi proiecte finantate, asa cum o cer regulamentele Comisiei Europene. Informatia ca totalitatea fondurilor a fost acordata a aparut si in Raportul BCR din anul 2004, precum si intr-o brosura editata de Comisia Europeana in aprilie 2005. Dar nicaieri nu au aparut restul de proiecte care au fost finantate cu diferenta de 4,5 milioane euro. Aceasta a fost o procedura ilegala, in contradictie cu cerintele europene.
Andrisan a cerut explicatii ministrului Anca Boagiu in primavara lui 2006, solicitand sa fie facuta publica lista tuturor proiectelor finantate, dar nu a primit niciun raspuns.
Andrisan a depus la parchet o sesizare privind comiterea unor fapte penale in procesul de derulare a programului PHARE 2000. Sesizarea continea date concrete si clare privind faptele cu caracter penal si circumstantele in care s-au produs, bazate pe documente publice care au fost transmise autoritatilor.
Dupa 11 luni si mai multe reveniri, Gheorghe Andrisan primeste rezolutia de neincepere a urmarii penale, cu motivarea ca in perioada in care s-au desfasurat procedurile programului in cauza, frauda cu fonduri europene nu era incriminata de legile valabile la acea data, incriminarea acestei infractiuni aparand in aprilie 2003.
Este adevarat ca acel Cod Penal valabil in 2002 nu prevedea incriminarea faptelor impotriva intereselor Uniunii Europene, dar prevedea bineinteles fapte ca delapidare, deturnare de fonduri, abuz in serviciu sau fals intelectual, toate aceste avand legatura directa cu faptele savarsite. Procurorii s-au folosit de acest subterfugiu, pentru a musamaliza fapta. Mai mult, parchetul sfideaza logica, caci momentul savarsirii faptei de deturnare a celor 4,5 milioane euro putea fi numai dupa august 2003, cand a fost intocmita prima lista cu proiecte finantate. Acesta este momentul savarsirii faptei, data la care era deja in aplicare Legea 161/19.04.2003, care modifica Legea 78/2000, introducand notiunea de infractiune impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene. Si inca si mai mult, o comunicare a Comisiei Europene precizeaza ca programul PHARE se supune legislatiei nationale din tara in care se deruleaza.
Andrisan a solicitat in doua randuri sa consulte dosarul, dar pachetul l-a obstructionat permanent. Procurorii nu au facut nimic pentru a cerceta faptele sesizate. Sesizarea a fost trimisa la parchetul teritorial Suceava, cu toate ca faptele reclamate se petrecusera in institutii centrale, care aveau caracter national, fara nicio legatura cu Suceava. A.D.R. Nord-Est a refuzat transmiterea documentelor primare cu privire la falsurile sesizate, iar procurorii au acceptat refuzul. |ntr-un final, pe data de 2 mai 2007, au dat rezolutia de neinceperea urmaririi penale. Lupta continua in justitie, pe rolul instantei aflandu-se plangerile lui Andrisan impotriva rezolutiilor N.U.P. si a simulacrului de cercetare facut de procurori.
Suplimente in sprijinul afirmatiilor:
In brosura editata în cadrul Programului Phare Descentralizat de Informare si Comunicare - 2004
(editor: Delegatia Comisiei Europene în România,
data editarii aprilie 2005) se arata:
"Buget total: 11,382 milioane Euro. În momentul de fata, bugetul initial si cel suplimentar au fost folosite integral. Pe masura ce beneficiarii actuali ramburseaza creditele, se acorda noi credite."
In RAPORTUL ANUAL BCR-2004, la pagina 46 (in format PDF) sta scris:
"E.U. PHARE 2000, Linie de credit pentru IMM-uri – 130 de proiecte finantate, în valoare totala de 15,61 milioane euro, din care PHARE a asigurat 11,382 milioane euro, generând aproximativ 550 de slujbe."
In niciun document al BCR nu sunt nominalizate firmele si proiectele care au beneficiat de ultimii 4,5 milioane euro. Surse confidentiale din banca au afirmat ca acesti bani au ajuns parte la "clienti speciali ai BCR" si parte s-au intors spre cativa oficiali europeni, pentru plata sustinerii acordate si "captatio benevolentiae". O fi asa sau n-o fi.... doar conducerea BCR poate spune! INSA....
....Conducerea BCR tace !
S-a solicitat de multe ori, de catre mai multe publicatii, un punct de vedere oficial al BCR asupra situatiei prezentate. Toate mail-uri, fax-urile si telefoanele adresate bancii au ramas fara raspuns. Domnii Cojocaru si Cezar Marin de la biroul de presa BCR tac de cativa ani atunci cand sunt intrebati de subiectul fraudei de 4,5 milioane euro. In schimb, umbla prin usa din spate pe la redactii, pentru a bloca aparitia articolelor despre faptele descrise. Au reusit in majoritatea cazurilor, cu vreo doua-trei mici exceptii. Doar fiecare firma editoare a unei publicatii are nevoie de bunavointa bancara....
In iunie 2003, revista Capital semnala cazul firmei Intelect SRL din Iasi, care a actionat in instanta toate institutiile romanesti ce au gestionat programul Phare 2000 Coeziune Economica si Sociala, precum si pe sefii acestora, de la primul-ministru la seful de agentie. Astfel, Guvernul Romaniei, Ministerul Dezvoltarii si Prognozei (acum desfiintat), Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est (ADR) au fost chemate la tribunal. Administratorul firmei Intellect SRL, Gheorghe Andrisan, acuza introducerea unui criteriu de evaluare dupa incheierea licitatiei. Pentru ca solicitantii nu au fost avertizati asupra acestuia, Andrisan l-a considerat introdus ilegal, fapt care a dus la descalificarea proiectului sau. Cum justitia romaneasca nu i-a dat dreptate, Andrisan a mers cu jalba in protap la Curtea Europeana de la Strasbourg. Era pentru prima oara cand un asemenea caz ajunge sa fie judecat la o instanta din exterior. Urmarirea lui poate fi mai mult decat interesanta, intrucat acceptarea plangerii lui Andrisan poate crea un precedent, asa cum s-a intamplat in problemele nerespectarii proprietatii. Reamintim ca statul roman plateste pentru greselile justitiei in acele cazuri zeci de milioane de dolari, din banii fiecarui contribuabil. Fondurile Phare se doresc un ajutor pe care Europa dezvoltata il ofera statelor in curs de integrare.
