Imobilele dobandite in baza legii 112/1995 pot face obiectul executarii silite
Imobilele dobandite in temeiul prevederilor art. 9 alin.8 din legea
112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu
destinatia de locuinte pot face obiectul executarii silite.*
Recursul in interesul legii promovat de procurorul general in 2007 a fost
admis de ICCJ prin decizia (LXXIX) 79/2007 si publicat in Monitorul Oficial
nr. 570 din 29 iulie 2008. In anul 2007, ICCj a fost sesizat in vederea
interpretarii si aplicarii unitare a art 9 alin.8 din legea 112/1995 pentru
reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte,
trecute in proprietatea statului. Potrivit alin 1 al articolului 9 chiriasii
titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie in natura fostilor
proprietari sau mostenitorilor acestora pot opta, dupa expirarea termenului
de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii si daca apartamentele in cauza
nu au fost revendicate, pentru cumpararea acestor apartamente cu plata
integrala sau in rate a pretului. In completare, alin.8 prevede ca
apartamentele astfel dobandite nu pot fi instrainate timp de de 10 ani de la
data cumpararii.
In recursul promovat de procurorul general Laura-Codruta Kovesi, a
argumentat in favoarea ideii ca imobilele dobandite in temeiul prevederilor
art. 9 nu pot fi valorificate pe calea execut?aii silite. In practica
instantelor s-a constatat ca unele instante instante de judecata au apreciat
ca imobilele dobandite in temeiul art.9 alin.1 din Legea nr.112/1995 pot
face obiectul urmarii silite.
In motivarea acestui punct de vedere s-a retinut ca art.9 alin.ultim din
lege prevede o indisponibilizare temporara a imobilelor cumparate in baza
acestui act normativ dar, nu le declara neurmaribile astfel incat, pot fi
valorificate pe calea executarii silite. Notiunea de „instrainare" prevazuta
de art.9 alin.8 din Legea nr.112/1995 presupune o manifestare de vointa in
acest sens, respectiv intentia de a instraina, intentie manifestata in
cadrul unui act juridic voluntar translativ de proprietate, precum,
vanzare-cumparare, donatie, schimb, etc..
Procurorul general apreciaza in continuare ca executarea silita insa, prin
chiar natura ei, se realizeaza independent de o manifestare de vointa a
debitorului in acest sens, presupune un transfer fortat al dreptului de
proprietate din patrimoniul debitorului, astfel incat nu poate fi
considerata o instrainare in sensul dispozitiilor art.9 alin.8 din lege.
Intr-o a doua opinie, instantele de judecata au considerat ca, interdictia
instrainarii prevazuta de art.9 alin.ultim din Legea nr.112/1995 se extinde
si asupra vanzarii pe calea executarii silite. In acest sens s-a aratat ca
instituirea interdictiei s-a facut in considerarea bunului (intuitu rei)
ceea ce include si situatia vanzarii lui in cadrul procedurii executarii
silite. Imobilul este inalienabil temporar astfel incat, asupra lui nu se
pot realiza acte de dispozitie sau acte de executare silita, pentru ca
astfel acest gen de acte ar reprezenta o modalitate indirecta de eludare a
dispozitiilor legale care scot temporar din circuitul civil aceasta
categorie de bunuri. Cata vreme legiuitorul a utilizat termenul general de
„instrainare" fara sa prevada exceptii, iar, cum exceptiile sunt expres si
limitativ prevazute de lege, instanta nu este indreptatita sa interpreteze
dispozitiile art.9 alin. ultim din Legea nr.112/1995 in sensul ca ele nu
privesc instrainarile efectuate in cadrul executarii silite.
*Analizand motivele expuse in recursul in interesul legii, jurisprudenta
analizata si legislatia in vigoare, ICCJ prin Sectiile Unite a decis ca
imobilele pot face obiectul executarii silite, interdictia promovata de
legea 112/1995 nefiind una in considerarea bunului. [ infolegal]*
*Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati
trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si
reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa
iulian.urban@gmail.com*







