Mobilitatea românilor a crescut considerabil în ultimii ani. Unii pleacă la studii, alții lucrează în străinătate, își mută familia într-o altă țară sau se întorc în România după o perioadă petrecută peste hotare. În aproape toate aceste situații apare, mai devreme sau mai târziu, aceeași problemă: documentele emise într-o țară trebuie prezentate unei instituții din alta.
Diplome, certificate de naștere sau căsătorie, adeverințe medicale, contracte de muncă, documente fiscale ori acte necesare pentru diverse proceduri administrative pot avea nevoie de traducere.
Problema este că simpla cunoaștere a unei limbi străine nu este suficientă atunci când documentul urmează să fie depus oficial.
Traducerea obișnuită și traducerea autorizată nu sunt același lucru
Pentru un e-mail sau un text informativ poate fi suficientă o traducere obișnuită. În cazul documentelor oficiale însă, instituția care le primește poate solicita o traducere realizată de un traducător autorizat.
Este o diferență importantă.
Un certificat, o diplomă sau un document medical poate conține termeni specifici, ștampile, mențiuni, numere de înregistrare și formule administrative care trebuie redate corect în limba de destinație.
O greșeală aparent minoră poate însemna întârzierea unui dosar sau solicitarea unor documente suplimentare.
Din acest motiv, înainte de începerea traducerii este recomandată verificarea exactă a cerințelor instituției unde documentele vor fi depuse.
Nu orice document trebuie automat tradus, legalizat și apostilat
Una dintre cele mai frecvente confuzii este presupunerea că toate documentele destinate străinătății trebuie să treacă prin aceleași proceduri.
În realitate, există diferențe între:
traducerea autorizată, legalizarea notarială și apostilarea documentului.
Aceste proceduri nu sunt sinonime și nici nu sunt obligatorii simultan în toate situațiile.
De exemplu, o universitate poate accepta o traducere autorizată a unei diplome, în timp ce o autoritate publică din altă țară poate solicita și alte formalități.
De aceea, primul pas nu ar trebui să fie traducerea imediată a întregului dosar, ci verificarea cerințelor instituției destinatare.
Un birou specializat precum LexiTrad poate analiza documentele înainte de traducere și poate ajuta clientul să înțeleagă ce tip de serviciu este necesar.
Studiile și munca în străinătate generează frecvent astfel de situații
Un absolvent din România care dorește să urmeze un master în Germania, Franța sau Italia poate avea nevoie de traducerea diplomei, foii matricole și a altor documente educaționale.
Pentru angajare pot fi solicitate diplome, certificate profesionale, cazier judiciar, adeverințe sau documente care dovedesc experiența profesională.
Situația poate apărea și în sens invers.
Românii care au studiat sau au lucrat mai mulți ani în străinătate se pot întoarce în țară cu documente emise de autorități străine, care trebuie ulterior prezentate unor instituții românești.
Prin urmare, traducerea documentelor nu mai este o nevoie întâlnită doar în situații excepționale, ci o parte firească a mobilității profesionale și educaționale.
Documentele medicale sunt o categorie aparte
Există și situații în care traducerea trebuie făcută cu o atenție suplimentară.
Rapoartele medicale, rezultatele investigațiilor, scrisorile medicale, recomandările specialiștilor sau documentele necesare pentru decontarea unor servicii pot conține terminologie dificilă chiar și pentru cineva care vorbește foarte bine limba respectivă.
În asemenea cazuri contează nu doar traducerea cuvintelor, ci și înțelegerea contextului.
Același lucru este valabil pentru documentele juridice, economice sau tehnice.
Digitalizarea a simplificat mult procesul
Pentru multe traduceri nu mai este necesar ca solicitantul să se deplaseze de mai multe ori la sediul unui birou.
Documentele pot fi trimise inițial în format electronic pentru analiză, iar clientul poate primi informații despre cost și termen înainte de începerea lucrării.
Acest lucru este deosebit de util pentru românii aflați deja în străinătate sau pentru cei care locuiesc în alt oraș.
În cazul persoanelor din Transilvania, serviciile de traduceri autorizate în Cluj-Napoca pot fi solicitate inclusiv pornind de la documente transmise online, în funcție de tipul actelor și de formalitățile necesare ulterior.
Verificarea înainte de traducere poate economisi bani și timp
Una dintre cele mai utile reguli este și una dintre cele mai simple:
nu traduce întregul dosar înainte de a afla exact ce îți cere instituția unde îl vei depune.
Dacă sunt zece documente, dar instituția solicită traducerea numai a cinci dintre ele, diferența poate însemna atât timp, cât și bani economisiți.
Este util să fie clarificate dinainte câteva aspecte: limba în care trebuie realizată traducerea, necesitatea unei traduceri autorizate, existența unei cerințe de legalizare notarială, necesitatea apostilei și formatul în care instituția acceptă documentele.
Într-o Europă în care oamenii studiază, lucrează, se mută și își rezolvă problemele administrative dincolo de granițele țării de origine, documentele circulă aproape la fel de mult ca oamenii.
Iar când un act trebuie să producă efecte într-o altă limbă și într-un alt sistem administrativ, o traducere corectă nu mai reprezintă doar o chestiune lingvistică. Poate fi diferența dintre un dosar acceptat din prima și unul care trebuie refăcut.
